Cum trebuie schimbat sistemul de vot (VI). Trasarea colegiilor, locuri eligibile vs. gerrymandering

REZUMAT: Ce efecte ar putea să aibă trasarea colegiilor electorale asupra desfăşurării alegerilor? Sistemul uninominal majoritar este vulnerabil la “gerrymandering”, manipularea acestor graniţe pentru a avantaja în mod artificial anumite partide în dauna altora. Sistemul proporţional mixt nu are această problemă; în schimb există riscul ca partidele să traseze de comun acord aceste colegii astfel încât fiecare să aibă un număr de colegii sigure. Acestea ar fi echivalentul “locurilor eligibile” de pe listele de partid actuale, adică un mod oferit partidelor de a-şi proteja clientela de votul alegătorilor.
Continue reading Cum trebuie schimbat sistemul de vot (VI). Trasarea colegiilor, locuri eligibile vs. gerrymandering

Legendele votului uninominal (II)

Cum spuneam în episodul trecut, şi în articole anterioare, dezbaterea asupra reformei sistemului de vot şi a introducerii votului uninominal este bruiată constant de fabulaţii; de afirmaţii false, minciuni flagrante, minciuni prin omisiune, exagerări, speculaţii, erori mai mici sau mai mari provocate fie de rea-credinţă fie de superficialitatea sau neatenţia autorilor.
Continue reading Legendele votului uninominal (II)

Cum devine votul uninominal o idee proastă

Ştiţi ce e un “om de paie”? Bun, trecem peste exemplele de relaţii clientelistice în politica de partid autohtonă. Expresia se referă şi la un mod incorect de a purta o dezbatere, bazat pe reprezentarea greşită sau exagerată a poziţiei celui cu care dezbaţi. A crea “un om de paie” înseamnă, efectiv, să creezi şi să atribui oponentului o altă poziţie decât cea pe care o susţine în realitate. Dacă punctului lui de vedere nu-i poţi opune un argument valid, atunci îl ignori, îl “interpretezi” şi îl falsifici, transformându-l într-unul pe care-l poţi respinge.
Continue reading Cum devine votul uninominal o idee proastă

Bilete de papagal. Cristian David

Sigur, replica nu putea să întârzâie. Un senator PD s-a gândit să demonizeze prin falsuri sistemul de vot susţinut până mai ieri, în loc să recunoască schimbarea de macaz şi eventual să-l critice cu argumente pertinente (care, din păcate, nu lipsesc) şi să susţină pe şleau sistemul propus de preşedinte pentru referendum. Guvernul PNL a decis să se împotrivească sistemului de vot respectiv, şi implicit referendumul decis de preşedinte, dar în loc să admită asta pe şleau şi argumentat (şi nici aici nu lipsesc), ne oferă o serie de explicaţii ridicole, pentru o decizie contrară interesului public.
Continue reading Bilete de papagal. Cristian David

Bilete de papagal. Radu Berceanu

Săptămâna trecută, invitat la Antena 3, senatorul PD Radu Berceanu a funcţionat pe post de avocat al sistemului de vot propus de preşedinte spre aprobare populară – cel uninominal majoritar, cu două tururi de scrutin. Previzibil, pe undeva, politicianul nostru a înţeles să facă acest lucru atacând puternic sistemul propus de Guvern, “sistemul APD” – proporţional mixt cu compensare preferenţială.
Continue reading Bilete de papagal. Radu Berceanu

Uninominalul nostru e mai bun decat al lor

Schimbarea sistemului de vot nu este medicamentul miraculos care sa vindece de azi pe maine un sistem politic paralizat. Exista chiar persoane care sustin ca ea nu va avea nici un efect si ca atare – cu un rationament a carui logica imi scapa – ca actualul sistem ar trebui mentinut. Majoritatea e insa de acord ca schimbarea modului de selectie a parlamentarilor este una de importanta majora. Si cred ca nimeni nu contesta ca astfel de schimbari ar trebui in prealabil supuse dezbaterii publice. In cazul in speta, partidele s-au inteles macar la nivel declarativ asupra sistemului propus de APD. Nu a existat vreo dezbatere serioasa asupra acestei optiuni si de fapt nici macar o informare suficienta asupra acestui sistem. Dezbaterea a fost pana la urma lansata de Traian Basescu la cateva zile dupa ce expirase ultimatumul adresat parlamanetarilor pentru adoptarea legii ! Recapituland, mai intai partidele s-au pus de acord, pe urma n-au mai fost de acord, pe urma au tergiversat, apoi au primit un ultimatum si au zis ca sunt totusi de acord. Iar acum urmeaza dezbaterea ! In asemenea conditii, nu trebuie sa ne miram ca respectiva dezbatere este bazata pe argumente false, neadevaruri si pozitii evident partizane. Asa cum se poate vedea in cele ce urmeaza.

Continue reading Uninominalul nostru e mai bun decat al lor

Săraca justiţie

Justiţia română are multe probleme; multe vin din interiorul domeniului, fără îndoiala, căci metehne vechi s-au perpetuat şi între magistraţi la fel ca în orice altă profesie din România; iar raţiunea, absolut legitimă, a protejării actului de justiţie face ca domeniul să fie dificil de reformat. Însă la acestea se adaugă destule probleme care vin din exterior. Una din ele, şi nu cea mai puţin importantă, este cea de imagine. Mi se pare că presa se grăbeşte adesea să arunce pe capul procurorilor şi judecătorilor rateuri de înfăptuire a justiţiei, rateuri evidente, dar de care aceştia nu sunt vinovaţi.

Adrian Nastase, Dinu Patriciu si George Copos au sanse sa scape de procese. Primul pas: o amanare de cel putin o jumatate de an in procesele de la Inalta Curte daca dosarele Tamara, Zambacian, Rompetrol sau Loteria se vor intoarce la procurori, sustin surse judiciare. Pe de alta parte, refacerea urmaririi penale in cele trei dosare insemna audieri de martori care isi pot schimba declaratiile initiale. Mai inseamna si refacerea actelor de urmarire penala, proces care ar putea dura, potrivit anchetatorilor, luni de zile. Or, in lipsa unor probe solide, unele dosare ar putea sa nu mai ajunga niciodata in instanta.

Cine a gresit? Procurorii sau judecatorii? Primii dau vina pe cei din urma si invers. (Dan Tăpălagă, pentru Hotnews)

Întrebarea dlui Tăpălagă conţine implicit afirmaţia că doar una din aceste două categorii poate să fie vinovată de returnarea acestor dosare. Or, nu sunt deloc sigur că e o afirmaţie validă.
Continue reading Săraca justiţie

O lecţie poloneză pentru partidele noastre

Duminica trecută s-au desfăşurat în Polonia alegerile anticipate la doi ani după alegerile la termen; după destrămarea coaliţiei de guvernare Seimul (camera inferioară) şi-a votat propria dizolvare. Da, la ei se pare că se poate, nu e nici o catastrofă. Dincolo de diferenţele care există între cele două ţări, cred că rezultatele pot argumenta câteva sfaturi pentru politicienii noştri.
Continue reading O lecţie poloneză pentru partidele noastre

Uninominalul lui Băsescu şi o listă de probleme

Să începem cu aspectul partizan. Cine are de câştigat de pe urma referendumului? Preşedintele Traian Băsescu, cel care l-a decretat, fără îndoială. Nu pentru că se va implica în campania pentru PD, asta oricum era dispus (vezi episodul de ieri) şi nu putea fi împiedicat s-o facă; nu are nevoie de referendum pentru asta. Mă îndoiesc că o prezenţă sporită la urne în alegeri e scopul prezidenţial. Ca paranteză, ce să fac? din prisma interesului public cu cât prezenţa la orice fel de alegeri e mai bună, cu atât e mai bine. Într-adevăr referendumul poate să contribuie la asta, dar din câte pot spune dezinteresul faţă de alegerile europene nu este doar la electoratul PD, ci şi al celorlalte partide. Nu, explicaţia cea mai bună, conform unui principiu vechi şi testat, este şi cea mai simplă : tema votului uninominal este foarte populară, şi preşedintele nu vrea să renunţe la ea.
Continue reading Uninominalul lui Băsescu şi o listă de probleme

Preşedintele Băsescu, organ de partid şi de stat

Acuzaţia de neconstituţionalitate e aruncată, din nou, cu prea multă uşurinţă. Nu avem un articol constituţional care să spună că preşedintele statului nu are voie să participe şi să-şi arate public sprijinul pentru un partid. Mai mult, avem şi o decizie a Curţii Constituţionale care spune, cât se poate de limpede, contrariul : înafară de interdicţia de a fi membru de partid, legea noastră fundamentală nu impune nimic altceva preşedintelui în relaţia cu partidele, nici explicit şi nici implicit.
Continue reading Preşedintele Băsescu, organ de partid şi de stat