Reacţia dlui Ponta după eşecul moţiunii a fost…

 
…să refuze să-i trădeze pe trădătorii care l-au trădat.

 

Presedintele PSD, Victor Ponta, afirma ca cel putin zece parlamentari ai puterii i-au “strans mana” si i-au spus ca vor vota pentru demiterea Guvernului Emil Boc, pentru ca miercuri sa-si schimbe optiunea, dupa ce “au primit ceea ce trebuiau sa primeasca”. Dupa rezultatul votului motiunii de cenzura, Ponta a acuzat parlamentarii Puterii de tradare. (…) “Nu vreau sa fac publice numele celor cu care am negociat si au promis ca voteaza motiunea, nu are nici un rost. Sunt lasi si ticalosi”, a declarat Ponta dupa votul pe motiunea de cenzura.

(Hotnews)

Pe un ton ceva mai serios am scris despre “trădători” aici.

Cum se face CSM de râs

Situaţia este descrisă într-un articol din Evenimentul Zilei. Pe scurt, CSM a oprit-o pe dna Adina Florea să candideze la şefia Tribunalului Constanţa. Dna procuror ocupase deja postul două mandate, ultimul pe durata a 6 luni în loc de 3 ani. Conform legii doar două mandate sunt permise, însă dna Florea a contestat decizia CSM; tot CSM urmează să se pronunţe.

Ştirea nu este deloc ieşită din comun, exceptând faptul că pare ciudat că un magistrat insistă să conteste o decizie care are o justificare legală destul de solidă. De fapt, nu e chiar aşa ciudat: ce nu spune articolul este că doi procurori din CSM sunt în aceeaşi situaţie, au avut un mandat scurt, dar în cazul lor colegii din CSM au fost în favoarea lor. Graţiana Isac şi Bogdan Licu au fost aleşi ulterior anului 2004, CSM a decis că ei vor putea să îşi continue mandatul şi după 2010, până vor termina cei 6 ani. În aceste condiţii, cererea procurorului Florea nu mai pare atât de deplasată. Plecând de la precedentul din CSM, de ce nu ar avea dreptul să-şi ducă la capăt mandatul pe întreaga durată?

PD-L la Camera derutaţilor – sau de ce nu pot fi papagali politicieni cu mintea de bibilică

“Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege initiat de parlamentari PSD+PC si PNL prin care se instituie aplicarea TVA de 5% la alimentele de baza, cum ar fi painea, carnea, laptele, uleiul vegetal si zaharul. De asemenea, s-a aprobat ca pensiile sub 2000 de lei sa nu fie impozitate, potrivit Mediafax. Camera este forul decizional. Legile urmeaza sa fie trimise la promulgare. ” (Hotnews)

Legea a fost adoptată de deputaţi cu sprijinul celor de la PD-L, ministrul finanţelor(!) dl Ialomiţianu, care e şi deputat, a fost se pare prezent şi a votat pentru lege, adoptată în unanimitate. Asta în condiţiile în care ea a primit un aviz negativ de la Guvern! Acum deputaţii PD-L vorbesc de o eroare tehnică(!) – în mintea lor de portocale mecanice, poate…

Câte, câte episoade de incompetenţă jenantă, cum e cazul acesta, trebuie să se petreacă înainte ca partidul dlui Boc să îşi schimbe măcar conducerea de la Cameră?

Citesc acum că dl Toader îşi asumă greşeala – după tipicul de aici asta înseamnă că va admite ceea ce era de altfel evident, nu că va lăsa pe cineva în locul său ca şef de grup parlamentar.

Poate cere preşedintele reluarea votului la legea pensiilor? Nu.

Curtea Constituţională a anunţat că a respins solicitările depuse de partidele opoziţiei împotriva proiectului de lege al pensiilor. Proiectul a ajuns acum la preşedintele Băsescu, pentru promulgare. Acesta are prerogativa de a trimite legea spre reexaminare parlamentului, iar opoziţia îi cere ultimativ să facă asta pe motiv că legea a fost adoptată fraudulos. Altfel vor iniţia procedura de suspendare.

În această formă cererea opoziţiei este lipsită de noimă. Preşedintele are dreptul de a trimite textul de lege înapoi parlamentului pentru a fi modificat, într-un fel sau altul. Nu poate cere reluarea procedurii legislative, căci reexaminarea este doar o parte a acestei proceduri stabilite ca atare de Constituţie. Lucrurile devin poate mai clare dacă urmărim traseul formal. Formal vorbind, preşedintele poate foarte bine să solicite parlamentului reexaminarea legii scriind în motivaţie că nu este de acord cu modul în care a fost adoptată. Procedura e identică la ambele camere, contează însă votul celei decizionale. Conform regulamentului, cererea ajunge la comisia de fond care a dezbătut proiectul iniţial. Aceasta face un raport asupra cererii de reexaminare, care va conţine – eventual – modificările textului de lege în conformitate cu cererile preşedintelui. Nu este admisă orice alt fel de modificare, conform unei decizii a Curţii Constituţionale. Or, în cazul acesta, comisia nu va putea face niciun fel de modificare pentru că cererea de reexaminare nu vizează fondul. Plenul se pronunţă apoi asupra raportului Comisiei, dacă îl adoptă operează modificările, dacă îl respinge trimite legea spre promulgare în forma adoptată iniţial. În cazul acesta, votul plenului ar fi irelevant, de vreme ce ar avea acelaşi efect.

Acestea fiind spuse, dl Băsescu poate cere reexaminarea pe chestiuni de fond, la fel cum opoziţia poate să iniţieze procedura de suspendare oricare ar fi decizia preşedintelui.

COMPLETARE(7 octombrie): Mă uimeşte cum lideri de partid şi membri în conducerea parlamentului cunosc atât de puţin apropo de regulamentele Camerelor şi de deciziile pertinente ale Curţii Constituţionale. După ce preşedintele a anunţat că va trimite la reexaminare legea pentru scăderea vârstei de pensionare a femeilor, dl Ponta şi dl Voiculescu au anunţat că vor depune alte amendamente la lege iar dl Cezar Preda a anunţat că sunt pregătiţi să reia votul… Nici vorbă! Repet, ca urmare a cererii de reexaminare, parlamentul poate să accepte cererea preşedintelui şi să schimbe vârsta de pensionare a femeilor (nu neapărat identic cu modul propus de dl Băsescu) sau să refuze cu totul cererea. Apoi legea va ajunge la promulgat, preşedintele fiind obligat să promulge legea. Nu se pot discuta niciun fel de alte amendamente, nu se poate relua procedura de vot asupra proiectului iniţial.