Două corecții în relatările despre dosarul Borbely

Prima, pentru Hotnews: Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au dispus neinceperea urmaririi penale fata de Laszlo Borbely pentru doua infractiuni de trafic de influenta si pentru fals in declaratii.

Corect dar incomplet, vorba unui vechi banc. Iar problema reală este că ce lipsește din titlu este esențial pentru înțelegerea acestui caz: nu procurorii au ”dispus” asta, la modul efectiv, și nu implică faptul că-l consideră nevinovat pe fostul ministru. Rezoluția procurorilor, acest NUP dat dlui Borbely, este o formalitate impusă de imunitatea oferită membrilor guvernului, prezenți și foști. Ca să poată începe urmărirea penală, DNA avea nevoie de cerere din partea Camerei Deputaților, iar colegii dlui Borbely au refuzat prin vot să le-o acorde. Prin urmare, există șansă bună ca justiția să decidă că avem trei cumpărători de influență, fără să poată decide și că un anume demnitar s-a făcut vinovat de a le-o fi vândut.

Însă asta nu e bătut în cuie. Scrie Gândul, Fostul ministru Laszlo Borbely a scăpat de dosarul penal de la DNA. Din nou, corect dar incomplet. Implicația este că dl Borbely e definitiv scăpat în această cauză. Nu, nu e așa. Nu există niciun fel de prevedere legală sau constituțională care să împiedice redeschiderea dosarului în cazul dlui Borbely, la un moment ulterior. De exemplu, dacă va exista o condamnare definitivă în cazul celor puși sub urmărire penală azi. Da, trebuie din nou să fie un vot în parlament, dacă dl Borbely va continua să fie membru al parlamentului și în condițiile constituției actuale, altfel cererea va fi emisă președintelui statului. Greu, dar nu imposibil.

4 thoughts on “Două corecții în relatările despre dosarul Borbely”

  1. Poate isi schimba Curtea Constitutionala jurisprudenta

    Art 131
    “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.”

    Rezulta de aici ca Parchetul trebuie sa faca tot posibilul sa-si maximizeze sansele de a incepe urmarirea penala, deci sa trimita cererea de ridicare la toate cele 3 institutii, fiind suficient ca una sa o aprobe.

    Din cate cred eu, la decizia CCR 270/2008 privind conflictul juridic de natura constitutionala cauzat de imunitatea ministrilor-parlamentari, nu au fost luate in calcul nici art 131, nici posibilitatea sesizarii simultane. Cred ca la dezbaterile din fata Curtii, Ministerul Public a evitat sa invoce aceaste chestiuni, din trei motive: a) a considerat cererile sefei CSM – dna Barbulescu, pres. Senatului si pres. Cam Deputatilor neserioase, cu putine sanse de izbanda, ele contravenind in mod evident atat unei decizii anterioare a Curtii cat si textului constitutional b) din aceasta cauza, strategia Parchetului a fost maximala, de a obtine o decizie de inadmisibilitate. c) obiectivul dnei Kovesi a fost sa incerce sa pastreze confidentialitatea actelor din dosare, deci nu avea interesul sa sugereze ca parlamentul ar trebui sesizat in toate cazurile.

  2. Adrian Nastase mai are un dosar, blocat din cauza de imunitate. (Erau doua dosare Zambaccian, in unul a fost condamnat, celalalt e blocat) Nu stiu daca mai primeste ani de inchisoare in plus, dar macar se recupereaza prejudiciul. Si sunt condamnati complicii. Daca dl Nastase nu mai este deputat, de ce DNA nu il sesizeaza pe presedinte ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *